Ale Tale dintru ale Tale Doamne
Ale Tale dintru ale Tale Doamne
Ale Tale dintru ale Tale, Ție Îți aducem de toate și pentru toate
Părintele Ilarion a venit să facă sfeştanie în casa unuia dintre ucenicii săi, un tată foarte mâhnit că nu avea mai mulţi bani pentru a le asigura copiilor o hrană mai bună şi pentru a le lua haine mai frumoase.
A doua zi, părintele i-a spus:
– Stăteam ieri la masă cu tine şi copiii tăi. Am spus cu toţii rugăciunea şi am început să mâncăm. Masa era sărăcăcioasă, aşa cum mi-ai spus că e la voi de obicei. Dar mi se părea că cel mare avea în farfurie miere, tu cu soţia şi cu cel mic aveaţi pâine şi cel mijlociu avea mizerii. Mi-a descoperit Dumnezeu că băiatul cel mare, mulţumindu-I pentru bucatele pe care le mănâncă, ia plată de la Dumnezeu. Tu cu soţia şi cu cel mic nici nu cârtiţi, dar nici nu sunteţi mulţumiţi cu ceea ce aveţi. Iar cel mijlociu, nemulţumitor fiind, pierde plata sărăciei. Aceeaşi mâncare o aveţi, dar fiecăruia i se socoteşte după măsura sa.
Ale Tale dintru ale Tale Doamne
Să învățăm să aducem mulțumire lui Dumnezeu pentru tot și pentru toate, așa cum ne învață și Sfânta Biserică la fiecare Sfântă Liturghie:
„Ale Tale dintru ale Tale, Ție Îți aducem de toate și pentru toate.”
Sursa povestioara: Danion Vasile, Patericul mirenilor, Editura Egumenița, Galați, 2004.
Ale Tale dintru ale Tale Doamne
Pe rugăciune o ajută mult milostenia, deoarece „milostenia este aripă a rugăciunii” (Scara, cuvântul 28). Iarăși, pe rugăciune o ajută liniștea și înfrânarea, după cuvântul ce zice: „Din sămânța sudorii postului crește spicul întregii înțelepciuni și liniștea este vârf al desăvârșirii celor ce se roagă”.
Și iarăși: „cela ce de frumusețea rugăciunii s-a atins, va fugi de mulțime ca un asin sălbatic”. Pe rugăciune o ajută smerenia, deoarece, după Sfinții Părinți, „cela ce nu se socotește pe sine că este un păcătos, rugăciunea lui nu este primită la Dumnezeu”, zice Sfântul Isaac Sirul.
Ale Tale dintru ale Tale Doamne
Și iarăși, pe rugăciune o ajută umilința, după același Sfânt Părinte care zice că „lacrimile întru rugăciune sunt semn al milei lui Dumnezeu” (Filocalia, vol. X, Cuvântul 33). Sunt încă multe alte fapte bune care ajută sfânta rugăciune, dar acestea sunt cele mai importante.
(Arhimandritul Cleopa Ilie, Îndrumări duhovnicești pentru vremelnicie și veșnicie, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2004, p. 95, sursa doxologia.ro)
