Tradiţii şi superstiţii din timpul postului Crăciunului

Tradiţii şi superstiţii din timpul postului Crăciunului

Din punct de vedere teologic, un creștin adevărat nu ar trebui să creadă sub nicio formă în superstiții. Acestea nu au de a face cu credința în Dumnezeu. Cu toate acestea, în special în țara noastră, s-au moștenit o serie de obiceiuri care, deși au proveniență păgână, sunt asociate cu sărbătorile creștine. De obicei acestea se păstrează în mediul rural. Aici, în mod conștient sau nu, oamenii fac o distincție între credința adevărată și aceste obiceiuri, duse în sfera superstițialului.

Perioada din Postul Crăciunului este asociată cu astfel tradiții și superstiții, dar în același timp este asociată și cu starea de bine, armonie, binefacere, bucurie, …. , cu Nașterea în sine a Mântuitorului.

Tradiţii şi superstiţii din timpul postului Crăciunului

Așadar, din punct de vedere al obiceiurilor necreștine,  Postul Crăciunului  este motiv de bucurie pentru fetele nemăritate, care încă nu şi-au găsit sortitul. Acestea trebuie să adune câte o sulfină în fiecare zi a postului. Iar în Ajunul Crăciunului vor fierbe boabe de porumb fără sare pe care apoi le vor pune pe masă pentru ca, seara, venind umbra ursitorului lor, pe coșul sobei, să aibă ce cinsti.

O altă superstiţie spune că, după Lăsatul Secului oalele în casă se aşează cu gura în jos, pentru a alunga paguba sau boala.

Vremea din postul Crăciunului este un indiciu pentru cum va fi vremea în primăvara următoare. Dacă vremea nu este prea rece , se spune că primăvara va aduce multe ploi.

În anumite zone, există obiceiul „bătutul pernelor”: fetele nemăritate încearcă astfel să-şi potolească soarta şi să-şi găsească peţitori.

Este o vreme şi a prorociilor: dacă pieptul găinii prăjite pentru masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă. Dacă este lipsit de grăsime, vine iarnă blândă şi o vară rodnică.

Tradiţii şi superstiţii din timpul postului Crăciunului

Pe 21 noiembrie, când se sărbătoreşte ,,Intrarea în Biserică a Maicii Domnului’’, se spune că ”se deschide cerul, vorbesc vitele și le aud cei fără prihană”.

Dacă în această zi este senin, soare, se spune că vara va fi secetoasă. Dacă ninge, iarna va fi grea.

Se dă de pomană pentru cei înnecaţi şi cei care au murit fără lumină. Se arde câte o lumânare şi se ung ferestrele şi uşile cu usturoi deoarece ”încep să lucreze fermecătoarele”.

Pe 29 noiembrie, în ajunul Sfântului Andrei sau ”Noaptea strigoilor” se ung uşile, ferestrele cu usturoi contra strigoilor. Iar vitele se apară apără cu mac şi sare. Nu se mătură de teama lupilor şi se fac ”vrăji de aflarea ursitei, de noroc, de dragoste”.

Pe 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, se prepară bucate cu usturoi, nu se piaptănă. Nu se pronunţă numele lupului, nu se împrumută din casă. Fetele fac descântece de dragoste.

Se pune o crenguţă de măr în apă iar dacă aceasta înfloreşte de Sfântul Vasile anul viitor va fi roditor.

Obiceiurile și superstițiile sunt nenumărate, indiferent de perioada anului. Ceea ce este cel mai important, e ca toți creștinii să conștientizeze adevărata credință, să înțeleagă că singurul care ne poate influența viața este Dumnezeu.

Pentru mai multe detalii ne găsiți pe: https://darurimanastiresti.ro/.